Intrebari si ginduri rascolite....
Dupa o pauza de 2 ani, iata-ma iarasi aici! Destul de confuza...
Am fost mereu foarte exigenta cu mine. Am gindit gresit cind am situat cariera pe primul loc. Ani la rind drumurile mele s-au limitat la traseul acasa- serviciu. Nici o distractie. Am avut si mici bucurii si satisfactii doar profesionale.Totul a culminat in 2006-2007. Ani plini de satisfactii si impliniri profesionale dar si de dragoste in substrat. Prietenul meu de suflet de atunci imi tot spunea sa scriu si ma sfatuia sa fac un copil. Nu l-am ascultat si e prea tirziu sa ii dau dreptate! Intr-un final din orgolii neelucidate , ne-am luat jucariile ( a se citi amintirile) si ne-am retras fiecare intr-o lume inerta si abstracta. Orgoliile inca persista! "Pina cind si pina unde se intilneste stea cu stea", zicea artistul...
Insist pe 2007, an relativ bun in prima lui parte, cu mici fericiri ascunse de cele mai multe ori. An in care m-am convins de adevaratii prieteni.Unii s-au pierdut pe drum... altii si-au aratat adevarata fata. Ce regret? Sa nu ma trageti de urechi! Regret ca nu s-a terminat totul , da TOTUL atunci. De ce m-ati intors din drum? Poate ca era bine pentru multi daca atunci se sfirsea tot! De ce am luptat si m-am agatat cu unghiile de viata? Inca nu mi-am dat seama.Cu profesia s-a dus totul dracului, pe El de atunci l-am pierdut, politica e si ea pe linie moarta. Ce mi-a mai ramas? O rana profunda in suflet. O rana ce nu se poate cicatriza. Ma apropii de minus infinit. "Prietena" mea de pina in 2007 imi creeaza si dupa atitia ani mari probleme chiar daca au trecut 7 ani. Nu inteleg! Nu inteleg de ce! Mai am inca multe de oferit dar, DAR nu se poate. Vreau sa muncesc dar EA imi pune piedici. Cindva i-am spus ca nu imi vind inteligenta si cunostintele pentru EA. Stiam ca niciodata nu i-a placut sa deschida o carte si stiam ca nu prea o duce capul. Dar iata ca EA- ea, cea la care am tinut cindva, acum imi creeaza mari probleme. As fugi si poate cindva o voi face.
Nu pot sa ma iert! Chiar daca sint perfect constienta ca iertarea reprezinta unul dintre pasii importanti in procesul vindecarii. Unul greu de facut. Dar multi spun ca fara el nu se poate vorbi de o vindecare completa si de o viata libera de trauma.Oare trebuie sa existe si o reciproca? Maybe yes, maybe no
Am fost mereu foarte exigenta cu mine. Am gindit gresit cind am situat cariera pe primul loc. Ani la rind drumurile mele s-au limitat la traseul acasa- serviciu. Nici o distractie. Am avut si mici bucurii si satisfactii doar profesionale.Totul a culminat in 2006-2007. Ani plini de satisfactii si impliniri profesionale dar si de dragoste in substrat. Prietenul meu de suflet de atunci imi tot spunea sa scriu si ma sfatuia sa fac un copil. Nu l-am ascultat si e prea tirziu sa ii dau dreptate! Intr-un final din orgolii neelucidate , ne-am luat jucariile ( a se citi amintirile) si ne-am retras fiecare intr-o lume inerta si abstracta. Orgoliile inca persista! "Pina cind si pina unde se intilneste stea cu stea", zicea artistul...
Insist pe 2007, an relativ bun in prima lui parte, cu mici fericiri ascunse de cele mai multe ori. An in care m-am convins de adevaratii prieteni.Unii s-au pierdut pe drum... altii si-au aratat adevarata fata. Ce regret? Sa nu ma trageti de urechi! Regret ca nu s-a terminat totul , da TOTUL atunci. De ce m-ati intors din drum? Poate ca era bine pentru multi daca atunci se sfirsea tot! De ce am luptat si m-am agatat cu unghiile de viata? Inca nu mi-am dat seama.Cu profesia s-a dus totul dracului, pe El de atunci l-am pierdut, politica e si ea pe linie moarta. Ce mi-a mai ramas? O rana profunda in suflet. O rana ce nu se poate cicatriza. Ma apropii de minus infinit. "Prietena" mea de pina in 2007 imi creeaza si dupa atitia ani mari probleme chiar daca au trecut 7 ani. Nu inteleg! Nu inteleg de ce! Mai am inca multe de oferit dar, DAR nu se poate. Vreau sa muncesc dar EA imi pune piedici. Cindva i-am spus ca nu imi vind inteligenta si cunostintele pentru EA. Stiam ca niciodata nu i-a placut sa deschida o carte si stiam ca nu prea o duce capul. Dar iata ca EA- ea, cea la care am tinut cindva, acum imi creeaza mari probleme. As fugi si poate cindva o voi face.
Nu pot sa ma iert! Chiar daca sint perfect constienta ca iertarea reprezinta unul dintre pasii importanti in procesul vindecarii. Unul greu de facut. Dar multi spun ca fara el nu se poate vorbi de o vindecare completa si de o viata libera de trauma.Oare trebuie sa existe si o reciproca? Maybe yes, maybe no
Comentarii
Trimiteți un comentariu