Natura umana

Daca oamenii ar fi perfecti, perfectiunea lor s-ar reflecta in toate calculele si actiunile lor.



Cineva evidentiaza ca imperfectiunea ratiunii umane ii împiedica in mod constant pe oameni sa ia hotarari care sa fie in interesul fiecaruia si spre binele tuturor. Deci o societate perfecta ar putea exista numai in conditiile in care si oamenii care o compun ar fi perfecti. In concluzie: hai sa schimbam oamenii!

Voi ce parere aveti? Ne asigura societatea mai multa siguranta? Suntem in stare sa evoluam fara sa ne macelarim pana la disparitie? Eu nu cred si, de asemenea cred ca natura nu greseste. In regnul animal legea junglei asigura supravietuirea celui mai puternic. Doar nu stam sa jelim zilnic moartea fiecarei caprioare sau a mai stiu eu carui animalut. E trist, desigur, dar este legea naturii. Noi ne-am creat refugiul societatii si tot noi suntem cei nemultumiti de imperfectiunea ei. Am vrut capitalism dar ne plangem de lipsa solidaritatii. Ne-ar fi mai bine intr-o jungla umana in care sa traim 24/24 cu teama sa nu sfarsim precum caprioara mentionata anterior? Desigur, noi am avut privilegiu si povara sa fim inzestrati cu ratiune, astfel incat sa e perfectionam mediul in care traim. Dar este la fel de adevarat ca nimeni nu este dispus sa aleaga in interes comun decat pana in punctul in care acest interes comun vine in contradictie cu interesul personal. Nu exista libertate si siguranta perfecta in acelasi timp. Educatia este singurul element care ne poate directiona spre un comportament macar respectuos si cat de cat moral fata de semenii nostri. Dar pana si moralitatea este atat de relativa¿ Iar educatia trebuie sa ti-o dea cineva pana la urma. Cine?

Am învatat de mica ca pentru ceea ce îmi doresc trebuie sa fac ceva. Am privit realizarile mele de pâna acum, si chiar daca la unele îmi pare ca nu am contribuit, de fapt am f¿cut ceva pentru orice.ntro lume in care ne rugam, asteptam ca anumiti idoli, oricare or fi ei sa ne salveze iar daca nu ne iese combinatia, mergem la oameni "iluminati" sa ne ghideze catre acesti idoli cum putem sa ne atingem potentialul?
intro lume in care ignoranta este singura noastra salvare de tot ce se intampla in jur, cum putem sa atingem cunoasterea?
intro lume in care eliberarea completa de sentimente este singura optiune pentru a atinge pacea, dar suntem obligati sa muncim pentru a supravietui, cum putem atinge pacea?
ce este pacea? ce este salvarea? ce este potentialul? ce sunt idolii? si de ce, de ce, trebuie sa apelam la aceste "nevoi"?
de ce trebuie sa existe un scop?
oamenii trebuie sa creada in ceva. nu ca au voie, dar au nevoie. trebuie sa dea un nume neintelesului. dumnezeu, allah, destin, karma, cunoastere, stiinta. toate care ne vor conduce inspre alta ambiguitate: viata eterna, salvare, potential, pace.

Intr-o zi armageddonul ne va sfarsi pe toti, nu va fi frumos, nu va fi rapid, nu va fi curat. fie centura fotonica, fie evolutie, fie apocalipsa, fie un presedinte cu multe butonase. si pana atunci, mai mult ca sigur vom fi deja morti sau ignoranti de dezastrul care ne asteapta. care e diferenta?

Ai doua alegeri in momentul de fata. alegi acum modul in care sfarsesti, sau astepti ca "destinul" sa o faca pentru tine. de ce sa intarzii inevitabilul? (Eu nu am avut dreptul sa aleg pe 29 noiembrie 2009...)

pentru ca nu stii ce te asteapta...
daca stiam, ori cautam prelungirea vietii cu adevarat, ca o specie, sau ne adunam toti pe o cladire inalta si zburam pentru ce?

"Omul este acea fiinta ambigua pe care evolutia a plasat-o la frontiera dintre doua lumi: cea animalica si cea divina. Natura sa este deci dubla si el trebuie sa devina constient de aceasta ambivalenta, ca sa o poata depasi."